pe pragul tăcut al zilei de mâine
havuzul orelor înalță ape
de temeri și bucurii ca-n agape
de zei plămădiți în miezul pâinii

de ce râvnim la țeluri străine
cât timp cămașa ni-i mai aproape
de ce lăsăm în inimi să sape
porniri spre vrajbă și patimi haine

să-nvălui vreau în cântec orizontul
s-ascult pe-afară ce se mai petrece
pe străzi în piețe-n flăcări și în lume

n-aș vrea prin aer să șuiere glonțul
ca moartea pe care nimeni n-o-ntrece
să ne răpească și vise și nume