în noapte,frigul se pierdu,
și luna mă privește,
nu pot măcar să urlu
și frica parcă-mi crește.

și steaua de mister,
ce mă sfidează parcă,
că sunt născut să pier
și frica iar mă încearcă.

să-ncerc să fug de ea,
unde să fug de soartă,
așa e viața mea
și frica mă deșteaptă.

de-ar fi acum să mor,
de moarte mi-e rușine,
căci aș muri dator
și frica iarăși vine.