Tu copil plăpând în ploaie
Ce te uiți in sus și negi,
Lacrima-ți e umbra iară
Ca și sclavul între regi.

Rătăcit printre iluzii
Desenate pe o piatră,
Vezi in inimă, pustii,
Acea licărire dreapta.

Chiar lovit de meteorul
Cumpenii de judecată,
Strigi la suflet să apară,
Dar pe jos este o pată.

Cu-o privire ridicată
Preschimbată din suspin,
Buza cerc face mascată,
Cere apă, cere vin..

Dar nu lași uriașa piatră
Să apese pe cavou,
Ascuțit de lama sorții
A-l afla auzi ecou.

Frânghie de drumuri rele
O apuci, o pierzi in mână,
Degetul arată estul,
Dar nu vrei să fii fărâmă..