Ai să cazi în gol,
ÃŽmi strigai,
În timp ce stăteam pe marginea întunecată
A iubirii dintre noi.
Nu e nimic,
îți șopteam,
Inima ta îmi e pe post de parașută.
Stăteam, mă legănam,
Fredonam fragmente de Chopin,
Și mă antrenam într-o luptă
Și într-un zmucium, de te făceau să crezi
Că m-aș putea arunca în orice clipă
ÃŽn neantul acela format de golurile
Din relația noastră.
Și tot plimbându-mă,
Tot fredonând,
Mi-ai strigat puternic în ceafă
Ai grijă !
Iar eu m-am speriat,
M-am împiedicat și am căzut
ÃŽntr-un final.
Mă înșelasem,
Tu nu ți-ai desfăcut aripile
Să mă prinzi.