Ne-a bătut ungurimea inc-o dată
Când s-au strâns astăzi peste două mii
Iar națiunea noastră dezbinată
E plină numai de palavragii

N-avem curaj nici solidaritate
Așa cum au prin jur alte popoare
Care sute de mii sunt adunate
Atunci când sunt călcate în picioare

Noi stăm și comentăm cu frica-n sân
Mulți pe la colțuri, parcuri și trotuare
Acceptând un nemernic de jupân
Ca să ne calce iarăși în picioare

Și-i lăsăm ca să ne intimideze
Pe ticăloșii-aceia de slugoi
Puși să ne-amenințe, să ne-ancheteze
Dar plătiți să ne apere pe noi

Am devenit doar niște mămăligi
Supravegheate să nu explodeze
Dar și manipulate prin intrigi
În așa fel să nu se enerveze

Ãștia suntem și ăsta-i adevărul
Avem acum ceea ce ne-am dorit
Iar ticălosul este viitorul
Pe care-l acceptăm la infinit