Se urzește ceva…

Fermentări zbuciumate
ÃŽn beciuri obscure,
Incompatibile cu viața
Din cauza oxigenului furios
Pentru ca și-a pierdut perechea.

Păzea!

Răbdările s-au copt
Și rup ramuri!
Și rup pomi!
Și rup livezi,
Odinioară în flori!

Și cad fructe răz-răbdate,
Și crapă,
Și sar semințe
Din poame și struguri
De fragă, de busuioacă, de cadîrcă,
De cabernet, de pinot, chardonnay...
Și de Steinbeck...

Păzea!

Energie in – energie out:

Incandescența timpului trecut
Condensează acum
Într-un fel de țuică
Ce atacă spirite etilice...

Va răbufni?
Ori își va îneca mînia
În sîngele godacilor inocenți,
Impasibili,
Pînă li se ia
Slana lor de-o palmă,
Sacrificați la hramul și cheremul
Pețitorilor de patimi?

Atîtea jertfe întru revenirea
Echilibrului alb și rece!