Un fabulist de clasă, gen
Esop sau Pann sau La Fontaine,
A vrut să scrie un volum
Despre morala de acum.

Privind în jur, a constatat
Că leul, cel ce altădat’
Era puternic și temut,
E astăzi slab și prost crescut.

Că peste tot în societate,
Exemplul de fidelitate
Ce-l dă un cîine, consecvent,
Este total inexistent.

Că lenea tuturor li-e dragă,
Nu vezi pe nimeni să mai tragă
La câmp, uzină sau birou
Ca un măgar sau ca un bou.

Că vulpea-i doar un găinar
Când o compari cu un primar
Sau un ministru ce, discret,
Se-nfruptă zilnic din buget.

Că niciun animal nu minte
Cu-atâta miere în cuvinte
Ca omul ce se vrea votat
La deputați sau la senat.

Că în pădure, pân’ la urmă,
Nu-i nimeni trădător de turmă;
Parlamentarii-n mod cupid
Se mută la un alt partid.

Că-s norme peste tot în lume,
Un animal are cutume
Dar omul n-are bariere
ÃŽn drumul aprig spre putere.

.......*.......*.......*.......

Văzând că-n lumea noastră tristă
MORALA, ASTÃZI, NU EXISTÃ,
Prea bunul nostru fabulist
A devenit epigramist.