agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 390 .



Oare, la poartă, cine-o bate?!
poezie [ ]
Cartea Poemelor I - CH5

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Th3Mirr0r ]

2012-11-20  |     | 



Cartea Poemelor

*** 5 ***

Oare, la poartă, cine-o bate?!







Un zgomot surd, s-aude-n lemnu’ ușii,

Cerând ca s-o deschizi;

Un înger, poate-n toiu’ nopții,

Sau… demonii, flămânzi?!







S-aude prima bataie, precum în minte

Dau năvală armata sutelor de gânduri

Și te-ncongioară-n sunete metalice, stridente,

De-ți tremură tot corpu’, vârât colo, adânc, în așternuturi,

Apoi, a doua, ca vâlvătaia focului, atunci când inima

Răzbate printre chinuri, luptând, cu forța-i tainică, domoală,

Atunci când pacea vrea să ș-o găsească, drept loc printre morminte,

Ș-atinge-n treacăt, marmura rece,

Pe care soarta, se pare ca ți-o pune drept cumpănă,

Să iei aminte, ca de-o carte nescrisă-n care stă pavăză, o lege…







Un zgomot plin, s-aude-n zidul cel de piatră

Ce sta-va dinaintea ta, drept fortareață,

Te-ndeamnă a te întreba:

“E clipa-n care … să mă retrag,

Sau… să păsesc, în față?”

Și de îndată, se răsfrâng,

Esențe de tămâie, dintr-un brad,

Și totul… parcă se sfărâmă, rând pe rând,

Cu fiece lucru, chip zidit, de mâna ta, de-acum beteagă,

Iar lacrima-ți pe obraz, s-așază, blând,

Drept semn că nimeni cunoscut, n-o să te mai vadă…







Oare, la poartă, cine-o bate?!

Și sar in lături, lanțurile, de-acuma, rupte,

Cu tot cu legile omenești, celea nedrepte

Iar tot ce-ai cunoscut, vreodată, se află-n spate,

Pe lângă tot ce vei cunoaște…

Sta-va ‘naintea-ți precum flacăra unei lumânări,

Va să-ti lumineze calea-n ceasu’ temător, al morții,

Atunci, când privit-au ochii, pentru ultima dată, către nori

Iar inima, încet, încet, nu a mai vrut s-alerge,

Pe făgașul privilegiat, al sorții…





©Th3Mirr0r

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!