într-o cădere de vânt pădurea își mesteca venele
până la scrâșnetul unui dispreț cu picioarele rupte
dintr-o parte împărțită în nerăbdare
în cealaltă înnebunită de foame
unde rănile își deschid gurile
ca un roi de șerpoaice

în fiecare miercuri seara
tata își construia cărți noi
le vindea cuprinsul la kilogram
chiar și umbra cu oasele curate ale mamei
erau la ofertă
șase lei și patruzeci și nouă de bani
de culori tăvălite
în rânjetul împingătorilor de lumi

eu măturam toate înserările
cu o pană
aproape de inima mamei
pentru a putea fi răsfoite în liniște
de toți negustorii de păsări involuntare
colecționarii de semințe
chiar și femeile ușoare de prea mult iubit
doar hoitarii nu aveau acces
între ovarele ei

și de la atât de multă despletire
mi s-a tocit sângele pe la vârfuri
doar șerpoaica s-a împerecheat cu un vultur
până s-au închis toate rănile
din copacul acesta