|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Pierdută poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Vera Tcaci [VeraTcaci ]
2012-11-27
| |
Pe cîmpul lung și deja arat,
Se mai arat-o pasăre,
Uitată de cei dragi,
În singurătatea vastă.
Pierdută-n lumea celor mari,
Ea drumul și-l mai caută,
Spre casa ei de sub copac,
Spre casa părintească.
Privind cum frunzele căzînd,
Ea lacrima și-o șterge,
Văzînd că totu-i trecător,
Că totu-n lume trece.
Cu aceste gînduri își alină,
Durearea ce-o îneacă,
Și înnotînd spre adevăr,
Nimic nu putea face.
Uitată de cei dragi,
Ea singură în viață,
Și-a luat zborul spre copaci,
Pe alții să-i cunoască.
Știind că drumul înapoi,
S-a acoperit de frunze,
Ea a crezut că-ntadevăr,
S-a pierdut în lume.
|
|
|
|