agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-01-25 | | Înscris în bibliotecă de Vasile Munteanu
Purtăm încă în noi, fără izbândă, visuri,
cu libertăți imaginare ne-ngânăm. Mai stau de pază ca în flăcări, stau ca săbii severii plopi pe lângă drumul ce-l umblăm. Să evadăm din cuviință și din pravili – îndeamnă câteodat’ din inimă un glas, și din caverna sa, cu grai de-argint, un greier îndeamnă zi cu zi și ceas cu ceas. Pe deal, într-o podgorie stropită vânăt, te-aș duce uneori să ne lovim de soare. Să ne întâmpine o piersică pe creangă ca un păcat de aur toamna, pe dogoare. Se-tâmplă, pentru ochii tăi (ochi de pădure), să-nchipui uneori o vânătoare-vis. Într-un noian de frunze roșii, de odihnă, gândesc să-ți pun sub cap un iepure ucis. Chemări de corn și goarne pe la vaduri, din ceas de zori și până-n ceasurile lunii, ne ispitesc mereu, spre văi, spre culmi, pe unde asemenea să devenim sălbăticiunii. Dar totdeauna, iar și iar, ca săbii plopii se-mpotrivesc. Suntem învinșii fără lupte în dureroasa urbe, umbre printre umbre – de vânători uităm, de soare și de fructe.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate