agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-03-19 | |
constat un lucru poezia face casă bună cu solitudinea
după ce trântește ușa și pleacă mă uit în jur și observ nimicuri pe care în doi nu le-aș fi văzut niciodată apoi îmi dau seama că mi-a rămas doar un pat și o masă și o liniște adâncă ce îmi crapă capul atunci când o privesc insistent după care descopăr laptopul la început citesc mail-uri apoi alerg pe site-uri și într-un târziu o descopăr la început mă ia la șuturi îmi dă cu sictir mă trimite pe bulevard la plimbare acolo dau de o bancă pe care mă așez și admir lumea cum se plimbă braț la braț cu femeia pe când eu îmi aduc aminte știu am lăsat ușa deschisă parcă înadins vezi să nu ea privește tot timpul înainte înapoi doar scuipă apoi se urcă în primul patru ori patru și pleacă doar tastele îmi rămân la discreție ele mă fac să înjur să vomit în wc când mi-e greață de alexandrionul de noaptea trecută nu am repulsii continui să scriu despre curve deși am noroc cu drumul spre job dar nici ăla nu știu în ce parte va duce până la urmă e bine ies din starea de conflict cu memoria mă ajută să trec pe partea cealaltă a oamenilor vii care știu să respire puterea și femeile lipsite de scrupule eu doar privesc și scrâșnesc din dinți băi fraierilor priviți-o cum vă face din prima băi troglodiților priviți-mă priviți-mă într-un târziu îmi veți semăna la perfecție vom fi frați de sânge și atunci veți veni la mine smiorcăindu-vă ca babele bai zdrențelor cumpărați-vă laptopuri cât mai multe puneți-le în beci la păstrare luați și navete cu whisky veți avea nevoie din plin ei râd și se bucură mă privesc cu aroganță crezând că au totul pus deoparte ca o barcă ce plutește pe un ocean bine mersi fără să țină cont de vulpea polară îi privesc indolent eu am descoperit interfața și ea mă așteaptă să o mângâi să îi curăț unghiile și să-i cânt la ureche din clapele negre lipite cu litere aprind veioza îi creez un cadru intim festin apoi servim un pahar de șampanie o las pe ea să continue licoarea lucrează subtil adorm și acolo le văd pe toate dezbrăcându-se încet să nu mă trezească
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate