Speram ca să mă nasc azi iarăși

Speram ca să mă nasc azi iarăși
Dar n-am făcut-o, am fost tot același,
Tavanul e la fel de colorat și azi
La fel, la fel ca-n zilele trecute-mi cazi!

Reformele ce le-am lipit imaginar
Acopereau întreaga boltă de amar
Însă vezi tu, nu toate sunt după reformă,
Din când în când, mai curge din shaormă!

Butonul ce-mi pornea la maxim tonul
Era priponit de-un clește precum somnul
Iar gândurile afumate bine-mi patinau...
Sunt tot eu, tot ca ieri, ca-n alte zile: stau...

Ușile deschise scârțâie din țâțâni
Curentul le poartă parcă tu mă îngâni...
Speram să mă nasc azi din nou
Să dispară total acest ton, cu ecou!