agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 520 .



Tristețe
poezie [ ]
Altceva decât ce este... nimic nu e etern.

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [goeteri ]

2013-09-21  |     | 



Undeva, este-un loc între creștet și genunchi,
Sau mai curând e peste tot în măruntaie;
Un tremur parcă ascuns, aproape cât un junghi,
Când se sufocă spațiu... îngrămădești odaie.

În minte, gându-i rană ce-ar vrea să se deschidă
Și caută un leac, ce-a fost vreodată cura,
Dar parcă-i dispărut din ființa ce ai avidă
De împrejur de simțuri... de clevetiri cu gura.

Ești, parcă... da-i absentă o lume, a ta, deodată,
De unde aștepți semnal să-ți regăsească șarmul;
Dar e uitarea oare, sau viața o desfrânată,
Cuplând plăceri cu alții... exasperându-ți calmul?!

Și mâinile, sunt grele, parezic, fără vlagă
Se duc ades spre tâmple, se udă-n calde lacrimi,
Sau se întind simbolic, fără să miște; roagă
Un neștiut suprem... Se face cont de patimi!?

Cu buze fremătânde în cutremurul bărbiei,
Se mișcă în gât nod, inutil dute-vino,
Iar cafeniu de obraji, din rozul purpuriei
E-un palid ceruit, anoxic... Hai revino!...

E strigătul tacit, către orice anume,
Ce bate toba-n piept, dar mai plăpând, a toacă
Cu ritm schimbând sincopic într-un oftat spre lume;
Să vină la închinarea de suflet greu... Să treacă!

Piciorul e nesigur, atonic aproape, îndoaie,
Căci pașii nu au unde să poarte; nu sunt porți
Deschise-timpu-i rece în senin de vară, a ploaie-
Sau s-au închis de-un timp!?... Parcă-s cu toții morți?

Afeblit pare-i totul; corp, minte, suflet, erg
Și-n comotiv continuu se varsă-n picuri sânge;
Că-n fond pustietatea e rea și oprește ”merg”,
Câștig, de-un an de viață, când bebe-i râs... din ”plânge”.

E roua-n fire, frunze, când nu mai e un reavăn,
Doar boabe ce îneacă speranțe-n diminețe
Născute gri... Culorile naturii-s fade!... Seamăn
Lipsește la apel, nu dă bineți!... E tristețe!!!
05.05.2012

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!