avea mâinile unui spital psihiatric când mă strângea de respirație
până în ultima clipă
și când te gândești că era doar o măsură de siguranță acest perete
construit în carne vie
ca o incizie perfectă printr-o bătaie de inimă

o viață uriașă de părinți rupți în bucăți
foarte rar să ne întâmplăm din proprie inițiativă
când ne lăsăm născuți din aceeași mamă
neumblată până în cel mai puțin detaliu
al pântecului

doar în anumite anotimpuri
dinspre glezne
încep să crească alte mame
cu alte burți goale
de foamea copiilor
din noi