soare în amurg,
coborând spre faleză...
vorbe deșarte-lăstari ofiliți,
sub
arcul unei fapte bune.

păienjeniș de umbre
îmbracă boltite galerii;
tăcerea,
ademenită de a doinei cântare,
bâjbâie
printre nedumeriri.

urlete de lupi
descojesc tencuiala norocului.
prin vitralii,
dantele și zâmbete de curtezane;
cutremurate candelabre aprind lumânările.

înecate în sinele lor,
valurile
trec și iar trec prin vămile sufletului.
strecurate prin tăișuri de stânci,
săgeți de lumină
împing în larg pescărușii.

regăsire la lumina luceafărului...
luna
îmblânzește himerele.
stâlpi de hotar lărgesc orizontul;
chemări deschid porțile.


2

la malul mării,
lungi ceasuri
amorțite de drogul uitării...

floare albastră, unde ți-s roadele?
în care ceruri
ai înmuiat văpaia durerii?

voluptatea morții,
în spuză de stele
îngroap-o!
ca pasărea Phoenix-
din cenușă,
renaște fiorul bucuriei;
dulceața grăirii dă-ne-o,
regăsindu-te pentru totdeauna,
în viul grăi românesc.

3



printre neostenite valuri,
un drum îngust,
în duhul cumințeniei-
departe: rătăcirile tinereții;
aproape: aroma ceaiului, sorbit cu prietenii.

scări în spirală
plămădesc lumina.
farul genovez-ochiul nu-l mai deschide-
departe: răgnetele furtunoasei răutăți;
aproape: fiul risipitor întinde mâna.

stânci în oglinzi mișcătoare;
pe ruguri de ape
pescăruși;
departe: grijile zile de mâine;
aproape: liniștea copleșitoare a acestui apus de soare.


4


căutând
o stea
la marginea mării,
am împodobit tăcerea
cu albăstrele.

pescăruși,
în cercuri concentrice,
zboară deasupra întâiului gând
al dimineții;
priviri nesățioase din mansardă,
un zid, între două ferestre-drum prin apele mării.


magii neîmpăcatului dor
dăruiesc poetului un sipet de-argint:
strălucirea lunii
întunecă c-un dulce sărut
nemărginirea pururea mișcată.

hăitașii osteniți descălecă;
vântul de seară scutură teii de stele;
destin izbăvit de blesteme,
împărtășită iubire
pe-altarul poeziei.


5



ploaie de iunie,
rostogoliri pe praguri de alge-
năvod
peste al întristării abis.
nimic din fețele înșelătoare ale pustiului.


ploaie
în parfum de levănțică...
peste violetul în continuă mișcare
caii-n buiestru.
lungi lămpașe pe plaja
căutătorilor de chilipiruri.

înaintea ascuțitului cucurigu,
sub lambriuri roșiatice,
lăstuni ciugulesc boabe de struguri.
pacea picură pe vele;
în oglinzi: verighetele auresc privirile.


umezeli la închietura dimineții
mers la pas în povestea unei nopți de vară;
limbi de foc,
în contra creșterii umbrelor...
prin învolburata mare, cărare a harului.