am 2 brațe lipsă
atât de mult mă iubește lumea
mi-a purtat îmbrățișările până s-au tocit în coate
până le-au căzut nasturii și au devenit casual

nu mai pot îmbrățișa
am mâini fantomă care trec prin oameni
am un piept ca un pământ rece prin care doar
se gonește spre mai departe

aș fi vrut să-i salvez pe cei care sunt tăiați de dragul hârtiilor
de dragul bancnotelor, monedelor sau listelor mai lungi ca a lui Schindler
făcute cadou führer-ilor

dar nu am reușit

nu va mai crește nimic
în locul unui prieten cu adevărat prieten
în locul unei mame care și-a crescut singură copilul
în locul unui tată lipsă

doar eu am crescut
atât de înalt încât norii s-au oprit în brațele mele
și i-am stors până m-au udat la rădăcină
apoi am crescut iar