A sosit și ziua lui
A lui a românului
De iubire pură și trupească
Cum e datina lumească.
E ziua care se vrea
Să exprime dragostea
Cel ce e îndrăgostit
Să își exprime voit
Sentimentele ce sunt
Pentru el cu mult mai mult
Decât a vedea o floare
Decât a respira sub soare
Decât multe alte cele
Ce sunt mici, când printre ele
E amestecată starea
De iubire și vâltoarea
Te ține cât e să fie
Dar mai rar o veșnicie.
Iar când vine el la geam
Dragobetele cu plete
Frunzele nu îs pe ram
Iar în case-s numai fete.
Epilog:
Doar iubirea este cea
Ce poate să zică așa:
Sufletul e bun cu tine, el te lasă, el revine
Iar la anul care vine, Dragobete-i iar iubire.