agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-05-16 | |
un ocean în care nu mai încape
nimic, un chirurg care să ne taie brațele ca și cum am fi rechini cu dinți ascuțiți. așteptăm tehnica fotografică ce o să ne facă la fel de frumoși precum manechinele din vitrinele marks & spencer, în timp ce / rămânem trupuri în hipotermie plutind. nu, nimeni nu o să ne recunoască moliciunea pieli în iarna decadentă care tocmai se naște. o lume în care tot ce a putut a fost eliminat/ aruncat / în ape tulburi , ca în fiecare film despre iarnă/ extrădare / exiluri / cer neschimbat cu stele de sute de mii de ani/ apoi inducerea comelor / sinestezie/ delir controlat . și ca să fie totul mai clar/ pentru cei ce vor veni mai târziu, cineva ne filmează. printre carcase goale de metal, vapoare naufragiate și părăsite, pe noi, frumoși și blestemați, căutandu-ne unii pe alții. cu brațele acestea de plastic, cu torsuri înțepenite în care nimeni nu trebuie să știe că ne mai bat inimile senine și blânde.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate