agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-06-23 | | Înscris în bibliotecă de Rodean Stefan-Cornel
Bătrâna și greu încercata noastră planetă
pare bântuită de o puzderie de poeți. Ce să mai spunem despre cei din scumpa noastră patrie mioritică, din ne-prețuita noastră țară globalizată? Inși mai mult sau mai puțin dăruiți mișună pretutindeni, ”câtă frunză, câtă iarbă”... Tocmai de aceea, din proprie inițiativă, m-am decis să îndrept oarecum situația (În această privință măcar!). Cea mai lesnicioasă măsură la îndemână fiind aceea de a începe cu mine însumi. În rest: libere păsările cerului, cântătoare ori mai puțin cântătoare! Mă voi opri așadar la acest unic exemplu. Doar că, din păcate, ce-am scris, scris rămâne. Cum aș încerca s-o dreg, cum aș suci-o, nu mă mai pot bucura de-ndelung râvnita absență totală. Teribile meandre sapă Istoria, prin timp, uneori – Avea dreptate Cronicarul, amară dreptate: ”Nu vremurile sunt sub om, ci bietul om sub vreme”. (El, bătrânul Cronicar, s-ar putea apleca, mă gândesc, cu o anume înțelegere, totuși, peste neliniștitele, neîmpăcatele mele pagini). Oricum, vă promit, sub solemnă prestare de jurământ, să vă scutesc, în vecii vecilor, de nesăbuita mea meteahnă de a întuneca, iar și iar, iar și iar, albul hârtiei, de a apela, când și când, la serviciile tehnoredactării computerizate, de a mă rătăci, fără noimă, în spațiul incomensurabil al internetului. Din ce în ce mai rarilor mei cititori și prieteni, cumoscuți și necunoscuți, sfios, cu smerenie le cer: iertați-mă, uitați-mă! (Din fericire, cei mai mulți nici n-au auzit vreodată de mine). În orice caz, îmi place să presupun că de-aici înainte vor fi mai puține speranțe deșarte, mai puține erori și mai puțină banalitate în lume. Soarele însuși va zâmbi poate mai omenos deasupra tuturor așezărilor umane. Suprapopulate, suprasaturate acum, de-atâtea bolnave, smintite, primejdioase, rânduieli și cuvinte. Rânduieli și cuvinte.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate