Malul mă leagă umed de o lungă insomnie
Pe dig plâng pescărușii cu note fistichii
Gândind la tine trimit zbor, aprinsă fantezie
Aș vrea acum pe alintul spumei să îmi vii.

Să-ți fie luna un imbold spre ale mele brațe
S-alergi cu mine printre valuri ce se sparg,
Briza să-ți ia parfum din plete cu rafale hoațe
Să mă privești precum un salvator catarg.

Să uiti definitv că adierea vieții-i efemeră
În gura mea oftat și pasiune să-ți reverși
Visând la freamătul iubirii dintr-o alta eră
Tu pe genunchii mei tăcută să zâmbești.

Iar când în zori cu roșu ne atinge cerul
Și somnoros se stinge un palid felinar.
Cuprinși pe plajă să eternizăm misterul
Rugând să ne pozeze bătrânul marinar.