când eram copil
împreună cu alții
cu un pai
mă jucam la mușuroi

nervoase
furnicile făceau
la comandă
borș acru

de-ar fi știut mama

ea-l acrea cu săricică
oțet
borș de huște
zeamă de lămâie
corcodușe
ori cu poamă crudă

și c-un fir de ață mă jucam
legam capetele împreună
îl petreceam pe după degete
tot cu alți copii

vă spun un secret
mama folosea capetele de ață
până nu se mai putea coase
nici un nasture cu ele

la ața cu care lega cloșca de-un picior
nu se mai uita nimeni după ce puii
erau lăsați de izbeliște

eu ca și ceilalți copii însă
făceam risipă încurcând zmeiele
încât din ața luată pe ascuns
praful se-alegea

doar ața mai groasă
ținea mai mult
cea de la ciocălăul pisicii
cea de la sfârâitoarea din
șindrilă ruptă-n trei

când am înțeles cum funcționează
un teatru de păpuși nu am putut rezista
orice construiam legam
cu un fir de ață...

nu degeaba
mi-a rămas porecla
paiAță…