sunt premiat cu Nobel pentru Lene
cafeaua doar în dimineți revarsă
răsuflul vieții, cel de lene arsă
apoi doar lut inert îmi curge-n vene


trăirea e un soi divin de farsă
și-n noapte Lutul doarme în caverne
prin crame, pe sub mese de taverne
iar ziua pare doar o vomă ștearsă


Exist și ăsta-i faptul umoristic,
că n-am cerut prin trai să mă agit
în orice zi trăind calvarul cristic


o moarte-n taina vremii m-a-ndrăgit
viețuitor, în ea alunec, mistic
dar încă mai respir, hodorogit