Uneori, mai și greșesc,
Poate o fac din neștiință
Și ,alteori, mă și prostesc,
De aceea pun de-o pocăință.

Dar cel ce știe, și-nadins
Face și vrute, și nevrute,
De mâna zeului e-atins
Și dus în gura lumii, iute!

Să spui, cu multă siguranță,
Care din doi e bun de fală,
E greu!Și cine are-o cutezanță
Să-i judece fără greșală?

Cel ce știe și cel ce nu știe
Au viața plină cu de toate
Și-n fiecare cânt-o poezie.
Să-i judeci aspru? Nu se poate!