Astăzi e cald o rază străbate prin geam alunecă fin pe perete e semn bun
Sună telefonul te cheamă fratele să vindeți casa părintească -a găsit cumpărător-
Și pleci cu bagaje puține din paradisul sforilor unde nimic nu se leagă
Ești călătorul trezit de sfârâitul podului de fier din trenul de moldova
Cu destinația orașul unde a pus Dumnezeu molcome dealuri cu șleauri de urcuș
Îți reprimi amintirile- se termină o așteptare așa cum ți-ai dorit
Proprietar de bilet pe teritoriul mobil îți lași agenda pe locul de alături
Agonisești cum cucereste râul colonizând cu pietre
Vecină de compartiment o familie de bătrâni așezați față în față
El îi masează picioarele obosite prin șosetele moi de bumbac
Iar ea rulează perdeaua să nu-i cadă soarele în ochi
Prin fața noastră defilează grajduri lugubre și garduri care nu mai apără nimic:
Așa se retrag cei cu gura mai mare decat capul răi vânzători
Care dărâmau o epocă și semănau speranțe că vor construi ceva falnic
Dintr-o pădure jefuită se răsfiră copacii strâmbi cu păsări și năluci
Și un castel de apă sfidător ca un tron părăsit lângă calea ferată
Dar timpul este drept -
Arbore crescut în pădurea de oameni își rasucește umbra peste toți
Un ins calcă prin câmpul uscat și mână câteva oi spre o băltoacă rumenă
Din sălbăticitul canal cu stuful mijit sub norii subțiri machiavelici
Nici el nu crede că-l va nimeri prea curând iarba
Cobori pe peron și o femeie aleargă de la un vagon la celălalt să afle că
Cele de ajuns nu i-au sosit.