Să cuceriți redute
E o nimica toată,
E la-ndemâna voastră
Să faceți vrute-nevrute,
Mai greu
Să accesați
Un,,site” virgin de fată
Ca un galon de merit
Pentr-un căprar pigmeu.
Împerii construi-veți
Din tot ce cuceriți,
Dar nu uitați nicicând
Că-i greu
Să le păstrezi.
Totuși,
Dacă într-o zi
Simți-veți oboseala,
Totu-i pierdut
Oricât ați da din coate.
Așa că,
Domnii mei
Sau
Chiar Florin, Ioane,
Să nu uitați vreodată
Că sunteți trecători,
Să vă iubiți ,,pe tunuri”
Ca ,,bardu”-n stadioane
Când răsuna orașul
Din seară până în zori.
Să ne trăiți și astăzi,
Să ne trăiți și mâine,
Grijă s-aveți de mintea
Ce mobilează capul
Să dăruiți iubire,
Și sarea lângă pâine,
Iar berea,
Cât cuprinde,
Să umple zilnic țapul.
Să viețuiți în tihnă,
Munciți de o iubire,
De-ambiții obișnuite,
De ambiții omenești,
Să beți voioși tot vinul
Din antice potire
Și să avem cu toții
Purtări împărtășești