întreb
cine nu-și dorește să fie îngrijit
K
”Floarea din grădină”
răspund tot eu
până și grădinarul
și-o dorește
aș fi chipeș ca buchetul dăruit
celei mai iubite dintre iubite
aș fi curat ca albul zăpezii căzut
în toiul nopții peste omul de zăpadă
aș fi ca trupul fecioarei văzut în oglindă
împrospătat de parfumul dușului călduț
cât de frumos aș putea fi în fiecare zi
dacă o mânuță iubitoare m-ar îngriji
dacă i se pare cuiva că a fi
K în gândul de mai sus ar însemna
a fi în situația cavalerilor încătușați în
zalele armurilor
îndrăznesc să afirm contrariul
nu din plăcerea de a contrazice
însă din marea plăcere de
a trăi și visa printre
aZALEe