și copiii de la oraș cunosc dudul
fructa (du-du)lui
duda-i o mură

proverbul cu mura a căzut
din arborele meu
genealogic

nu pot demonstra practic
pe-atunci nu erau aparate
de fotografiat
nici de filmat

susțin însă că unul din strămoșii mei
a fost primul care odihnindu-se la umbra
dudului cu mure coapte a avut norocul
să-i cadă un/a direct în gură
așa tot el a inventat și A-ul
exclamativ/interogativ

se întâmplă
aștept de multe ori
mură-n gură
nu musai mure
de la părinți
și rude

vorbele pe care le scriu
dada mi le dă ca o muză
că e talentată foc
la teatru
e angajată sufleor-istă
postul i l-a suflat unei mătuși
sufleor-iste care-și pierduse frăgezimea
printre directori

și tata-i darnic
când vine pe-acasă
rar
adună câte-o strachină de dude
așteaptă-n poartă până vreo vecină
iese cu găleata goală
la fântână

i se adresează
duduiță
vrei dude
coapte-s bine
dulci ca nimic altceva
de pomană

ascuns după stiva de lemne
martor am fost când s-a luat de
o doamnă durdulie venită de la oraș
la tușa de peste drum însărcinată
să o ajute la munci mărunte

aceeași secvență cu strachina
dar cu alte cuvinte
să le spun delicate
de mă pufnea râsul între crengi

duduie-duduie
duduiță
duduie pământul
sub mata(le)
auzi
îți propun o cură de slăbire
da
cu dude date de mine

doișpe dude din două-n două ceasuri
de dimineață până la prânz
paișpe dude din patru-n patru
până la miezul nopții

după fiecare porție
o cană cu apă rece
nimic altceva
o săptămână

s-a îndoit femeia
în câteva cuvinte
dar tata a întărit-o

a slăbit femeia
părea o altă străină

la plecarea ei eram în poartă
fără dude
doar cu strachina
pe cap
în loc de pălărie

mi-a zis atât de multe vorbe dulci
mai dulci ca dudele date deunăzi
de mama
de tata

când am început să le înșir mamei
a și pus mâna pe gura mea și
mi-a rupt firul mărgeanului
de-am rămas cu mărgăritarele-n gât

ăsta ți-a fost ciubucul

am înțeles de la mama
pe scurt
că trebuia să-i fi spus
mulțumesc

darnică m-a consolat
c-un pătrățel de
zahăr cubic