agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-06-11 | |
miroase asfaltul a copt cauciucurile scot un fonfăit
lipicios și banca sub fund e fierbinte dar nu mă ridic e singurul loc la intersecția străzilor unde printre blocuri se formează curenți un pic răcoroși și orizontul e liber la un stânjen deasupra soarele luminează Ceahlăul văd Toaca și Pitrele doamnei din dreapta se-aud clopote-n dangăt sfârșit de vecernie e miercuri și-au trecut patru zile salcâmul pletos japonez și-a adus aminte că mai are o floare târzie și-a scos-o vederii la piciorul băncii era păpădia în floare acum semințele-n puf așteaptă o pală de vânt s-o ajut rup tija ochelarii scot în evidență mai clar încrengătura miraculoasă de spor rotundul de puf mi se pare un creier semințele neuroni cu brațele-ntinse sinapse-n de zbor o mămică împinge un cărucior în care doarme viitorul cu suzeta în gură sora lui păpădie zglobie aleargă-nainte se-ntoarce și râde din sens opus două babe de braț își plimbă la pas nevoios reomatismul cea mică slabă cu păr violet merge-ndoită de cifoză cea naltă și grasă gutoasă mai tânără poate pare că-i liderul sau e doar o părere ce-o dau pălăria mare pleoștită și buzele la greu date cu ruj un cățeluș alb cu breton de lesă trăgând cu gâtul întins suspect îmi adulmecă încălțările în capătul celălalt al lesei adolescenta se face că trage dar o simt cum zâmbește zgâmbociul bretonat se foiește și ridică piciorul îl trag pe al meu de ne înțelegem ca-ntre bărbați scuzați zice puștoaica dau din cap nu face nimic pe boxul gardului viu pâlnii și pâlnii țesute și-n fiecare minusculi păianjeni în așteptarea prăzii ghinionistele gâze de sub bancă un gâdăcel auriu traversează trotuarul în fugă cred că-i grăbit să ajungă la cantina de sub coșul de gunoi îi zic în gând poftă bună hai că-i bună o altă lume-i aici ce nu era acum patru zile pe rostul dintre micile dale un șir ne-ntrerupt de mititele furnici într-un du-te-vino văd lângă tufa de trandafir mușuroiul început de curând se vede că-i vorba de o despărțire sau poate doar o migrație temporară oamenii trec nepăsători călcând peste ele oare ce gândesc despre noi ne văd zei sau niște uriașe și nesimțite dihănii adâncitura rostului într-un fel le ferește doar câte una grăbită o taie pe de lături și-atunci lăbuța unui cățel rotița unui cărucior sau talpa unei sandale o calcă uite una cu lăbuțele-n sus leșinată o surată o ia de-un picior și o trage apoi o echilibrează în gură și-o duce dinspre blocul turn se aude sirena unei salvări o altă furnică de data asta umană e-n criză soarele cade-n amurg parcă-i un pic mai răcoare mai iau o păpădie și-o suflu spre iarbă mici parașute desant aerian venim cucerim teritorii... în buzunar tremură telefonul vin tu... nu-s la crâșmă... cu niște prieteni...sigur imediat că iau și pentru mine vitamina c... laxativ așa spune cum să nu râd am înțeles prezervativ... bine bine pa
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate