agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-07-26 | |
Ceru-i moale, nu de lene,
Ci de-o arșiță cumplită! I s-au ars obrajii, gene, Gura-i este pârjolită De-nsetat și de mult soare, Vrea o undă de răcoare... Prin răsfățul său oceanic, Soarele vărsând fierbinte, Demonstrând cât e de falnic, Și uitând de cele sfinte, Zvârle foc și perpelește, Iar pământul clocotește! Lanurile-n uscăciune, Stau răsfrânte ca în rugă. Par a fi pe foc, tăciune, Ar dori baremi, să fugă, Însă înrădăcinate, Șed, se perpelesc pe coate... Codru-i prăfuit, trosnește. Scăldând frunza în căldură, Verdele vioi, pălește. Nu sunt nori pe cer. Îndură. Și prins în amărăciune, Așteaptă ploaia, minune. Dealurile-s închircite Și pășunile uscate. Trei pâraie alungite, Au doar mâl. De mult secate, Găzduiesc doar păsărele, Căutând apă și ele. O gureșă înfoiată, Privi bolta ca pe sfinte, Și de soare înmuiată, A rostit așa cuminte: -Doamne, în trăistuța ta, Nu mai ai un nor, cumva?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate