|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
■ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Cântec 14 poezie [ ] -
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Rafael Alberti [Rafael_Alberti ]
2015-08-06
| |
Înscris în bibliotecă de Maria Elena Chindea
Eu ucideam liliecii
în turnuri cu fața spre mare.
Azi, în balcoanele mării,
departe, cu fața spre-un râu,
aleargă pe fruntea mea, negri,
și nu mai vreau să-i ucid.
Lilieci din zile cu turnuri,
cu fața spre mare șezând:
eu v-am ucis, dar acuma,
când stă să cadă amurgul
atât de departe de mare,
chiar de mi-ați trece pe frunte
ah, nu vă mai pot omorî.
Traducere de Geo Dumitrescu
|
|
|
|