să fiu cu tine astăzi
rostogolesc sunete între măslini extrag din nervuri
mirabile seisme barometrul trăirii se blochează uneori
dezleg atomii de aer din ancore nevăzute
am să-i întorc orologiului ecoul primar
toate firidele neluminate ale celulei vibratoare
își dezvăluie taina mai sus de cel de-al patrulea lob
mai înalt de-a cincea cameră a inimii
cu veșnicii colorate capitonez ochiul fără de pleoapă
în acceptare smerită îmbăiez verbul
și aștept o explozie de iarbă

multă vreme spaimele și îndoielile vor învârti cheița eului
în pleoapa care altădată primea doar supersonice încărcate cu vise
acum coboară maiestoasă doar umbra
îți vei aminti poate cât de lungă e moartea când plasele
aruncate spre cer nu-ți adună polen de zboruri
în degete liană se zbate un colibri cu-o bucată de soare în cioc
n-am să fiu rățușca tarată pentru că templul cărnii
în lentila ta virusată se citește bordel
sângele meu fierbe în doruri curat sub codificare celestă
n-am să întind pielea până la destrămare doar ca să vezi strălucirea
lumina învârte axul creației pivotându-i centrul oriunde
doar pupila scindată împarte întregul
caută cusătură în roba credinței și-nghesuie abisuri în iriși
durerea se prăbușește în sine când nimic nu-i certifică sensul cât pustiu
înghite clipa când se teme să se respire în vertebră
și carnea repudiază sacrul ursitei
să nu înghețe singurătatea ta frigiditatea topește urzeala minunii
de-a fi om cu supra-măsură om ce-și ocupă datul firesc
fără castrări de conjunctură
și orbi ce se îneacă în propria lor umbră

în fântâna din care beau zilnic miracole
și răsfoiesc nemișcări violete în apă doar preacurata fecioară
a născut lumină întrupată ocolind legea divinului
doar ea n-a cunoscut exploziile novelor în sânge când îmbrățișarea
topește universurile într-un geamăt irupe-n implozii timpul
și sămânța sacră pornește aventura
pe elipsa magiei

profeți amnezici ne sluțesc chipul n-am să accept malformarea
identitatea
ne-a fost revelată printr-o răstignire
golgota ne pulsează în epidermă ca să aflăm înălțarea

adevărul se cere desfoliat în trup precum din spirit deopotrivă
dimensiunea luminii unitar locuită

mă-ntoarce în clipă micuțul colibri străbate prin mine
râuri de lavă și-mi desface în palmă
o picătură de soare

mă cuibăresc în brațele tale

forfotește de taine
pielea ta pe care am dezbrăcat-o în mine