agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-09-17 | | cum să-mi achit datoriile la cazinoul acesta pare c-am intrat ilegal nu-mi aduc aminte exact dar pare că oricâte întoarceri șuruburi și alte artificii aș adăuga tsukaharei aterizării mele perfecte îi va lipsi întotdeauna ceva nedefinit poate bătaia piciorului hotărâtă a deplasat vertebra unei clipe străine abisul e mic dejunul care deschide burta zilei bolnavă de gesturi grandilocvente sunând a clopotniță spartă interferez cu zborul unui flutur lumea-și așază cărămizile trăirii în arhitecturi stranii mersul anacronic pe sentimente dulcege este scos în afara legii cu bisturiuri cobor pe genunchi de smerenii bizare în genunea repartizată povârnișul de fapte vorbe atingeri mișcă limba pendulului doar spre incendii smurdul trece în viteză prin mine adună răniții de pe altarele faptei separat virează să-i încarce și pe cei căzuți pe fronturile cuvântului fiecare zbatere certifică universul cât de tare știe răni în ce fel ne iubește ne ceartă pe nări ne părăsește valul se-nghite cu val pasărea prin cer nemurește zborul aspirația spre înalt scapă programărilor întrepădrunderi tainice dantelează cu măiestrie respirația lumii în celulele care poartă candid tatuajul luminii scarabeul de aur triază vibrațiile lumescului își dă neîncetat doctoratele în mine focul învață să mestece flăcări până-i adoarme eternitatea în pântec văzduhul se botează în mine împodobit de zboruri și curcubeie sufletul îngenunchează și își cere iertare aerului că nu i-a mulțumit pentru hrană e prins în vâltoare aruncate cu ură cuvintele erup ciuperci atomice cortină planetei ascund răsărituri speranțele intră în comă profundă viermuiește absurdul pe tron sau în cripte vaită că-s victime vânătorul cine umple de leșuri ochiurile ferestrei cine asumă tuturor plătim dreptul călăului numărăm scădem împărțim ghilotina e cerul pe care-l privim cade sau nu instanța supremă încă n-a dat verdictul numără numără eu așișderea dar oricâte cifre aș aduce cu mine la ruleta destinului inima doar cifrei unu îi este ecou în pulsație doar ea reverberează ca pașaport când mă întorc acasă cu-o lume tatuată pe umeri sub aripi și daruri luminate în ventricul inima nu face chetă decât în azile analfabetă ea nu știe decât unu să filtreze în fotogramele creației și totuși la ora deschiderii ea este cheia magia
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate