agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-11-22 | |
ce-am pățit, doar adormisem
-e-adevărat, epuizat de o durere atroce, apoi înconjurat de-atâta bine- dar mă privesc, fără de ochi, ce-i închisesem și totuși văd atâta negru peste tot și, nici n-am voce să strig că parcă-s din cărbune și n-am vine… mai am un pic, scăpat dintr-o imensă amnezie și, simt o flacără din lumânarea, parcă a mamei… și nu, nu doar de la ea, e ca un val de oameni, un fel de necredință în tot, o erezie, că nu mai sunt cu ei… e-adevărat, nu mai am simțul foamei, atâta de ușor rămas, fără dorinți, un privitor de seameni… sunt un desprins inert, un ferice etern, dar am o urmă de regret că nu mai sunt ce-am fost, unul ce nici nu mi-l mai știu, un gând, ce-acum e parcă atât de tern, că nu mai sunt ambiții, nu mai sunt plăceri, nici post… dar ce tot zic, mut… mă duc să-i prind pe alții, să prind rând. Se vede, un pic, pe cer o dâră –dacă vrei s-o vezi-, un șir zburând mergând… Eu unu’ îl văd. Sunt niște umbre fumegând, arzând……………………………… Plăpând, plăpând, plăpând, plăpând, plăpând, plăpând, plăpând… 03.11.2015
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate