agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-01-19 | |
Nu mă topesc, respiră-n ceară până se face prea târziu,
să uit c-a fost cândva o vară, iar visul meu cel străveziu plutea spre-o insulă secretă, pe-o mare plină de tăceri, în care-mi scufundasem nava, plecată-atunci spre nicăieri. De-acum, distanțele se-agită ca niște pete cenușii pe suprafața albă-a lunii, ce pare ruptă în fâșii de norii adunați deodată să-și cânte-n ploaie vreun blestem. Cum aș putea să îți mai tulbur necunoscuta din sistem, să o acord cu infinitul, să-i dau amploare și destin, când ești doar o femeie simplă, iar eu, doar un umil creștin? Cândva ne vom lovi de umbre, și glasul meu va conteni; pe fața ta îmbujorată citesc tristețea ce-o veni când verbul se va strânge-n clopot, pustiu sunând arama sa, cu dangăt risipit în zare, în ultim port mă va lăsa să mă topesc în respirarea acelei sfinte dimineți; doar tu s-aștepți o altă viață, ca să răsar printre poeți.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate