Și vine o zi...(Harry Legacy)

Și vine o zi când singurătățile tale
te vor alunga cu biciuri de fum
și când fugind vei deschide ușa
pragul va fi ocupat de o lacrimă uriașă
cu vestă antisurâs ți cu o burka drept cagulă
prin ambrazura căreia ochii tăi te vor privi în ochi.

Lingeți lacrimile ca o fiară rănită
cu limba șarpelui alb și stai
ca rușii înainte de plecare

vei fi tentat să te lupți și să-i smulgi masca
după atâta oboseală vei dori să te îneci în ea
nici asta nu va ajuta

privește-o atent și vei găsi ușa cea îngustă
prin care vei pătrunde în Sala Mare
acolo unde tronează secretaire

(cât timp ușa îngustă este deschisă mai este un timp)

amintește-ți de „Lacrima Maicii Domnului„
pe care-ți plimbai uimirea copilăriei
și umple cu ea un sertar
caută ceasul de buzunar al străbunicului
(treci cu vederea ora patrușidouăzeci pe are o afișează demn
de parcă ar fi doisprezece fix)
scutură-l și adună cioburile fericirilor tale și triază-le
între ele vei găsi lacrimile primei întâlniri
ale primului sărut
ale primei despărțiri
și mai umple un sertar.

Bucuria cristalizată a primului tău născut
durerea morții primului părinte
(dacă nu te-a născut o mătușă)
strânge-le și mai umple un sertar

și tot așa până ce sertarele sunt pline
până la ochi

trântește ușa când ieși
și cioplește lacrima aia amară
ca să-l umilești pe Harry Legacy
apoi pleacă să-l înfrunți pe Sisif.