dintre o sută de gropi în asfalt
mi-ai prins piciorul
ca într-o capcană de azbest
cu mâinile tale reci
pe care le-ai șters teribilist de perete
o interfață între tine, magnificul
și tipul ăla je m'en fiche

câinii nopții latră surd
sângele meu se sparge
intr-o mie de particule buclucașe
îți imortalizez grota
unde ego-ul se dedublează
în mortar în diafan în vectorial
într-un picior stâng lung tot mai lung

luna fistichie crește pe coastă culori de apă se scurg translucid
apa clinchetește a sare din mări
a ienupăr cules într-o vară
a insomnii într-un curcubeu
de culori