agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-06-03 | | Dumnezeu al infinitului al destinelor infinite din care fiecare Om îşi alege unul singur destin care la rândul lui se schimbă în orice fracţiune de secundă la orice gând, la orice cuvânt, la orice întrebare la orice bătaie de inimă la orice sentiment şi la orice răscruce de drumuri Dumnezeu care ai dăruit fiecărui Om câte un univers, dar ai făcut deosebirea dintre toate aceste universuri paralele printr-o frecvenţă pe care o numim în fel şi chip uneori fiind iubire prin potrivire alteori fiind absenţă sau singurătate Dumnezeu care ştii dinainte tot ce i se va întâmpla fiecăruia dar care ţi-ai autoimpus să uiţi eu simt că nu eşti tu responsabil pentru alegerile noastre că nu tu schimbi raportul dintre bine şi rău tu doar ne-ai oferit totul la îndemână şi ne urmăreşti cum ne perindăm prin posibilităţi şi alegeri infinite eu simt că tot ce ni se întâmplă este o consecinţă a tuturor schimbărilor din interiorul nostru eu simt că moştenim energii care se transmit din generaţie în generaţie că însăşi natura se schimbă în funcţie de micile sau marile noastre interese Dumnezeu al întregului şi al diviziunii al sufletului şi al particulei de suflet numită Om eu presimt că atunci când voi muri voi scăpa de carnea şi mintea care se chinuiesc să înţeleagă totul din punct de vedere liniar şi mai puţin ciclic mai puţin cuantic, franjuri, valuri, pliere mai puţin călătorii prin găuri negre şi găuri de vierme contracţii şi decontracţii ale universului la fel cum uterul unei femei încearcă să ne introducă pe scena vieţii printr-o fantă de lumină le fel cum coboară hoţii ştrengari din turnul transcendental al lumii de dinainte cu inima în mâini agăţaţi de cordonul ombilical pe care însăşi moartea îl taie cu lăcomie exact atunci când atingerea pământului eliberează strigătul naşterii Dumnezeu al amintirilor, al panopliilor cu care ucidem plictiseala Dumnezeu al viselor, al porţilor care se deschid înaintea noastră invitându-ne în sala de oglinzi ale vieţilor netrăite sau trăite deja Dumnezeu al fiului care a venit printre noi pentru a ne aminti că toţi suntem unul şi acelaşi parte şi întreg, timp şi nontimp, moarte şi eternitate părinte şi copil, succesiune şi simultaneitate dimensiune şi pluridimensiune eu simt, Dumnezeule, cum mă ridic la pătrat şi sunt egal cu tine
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate