Noi doi și simțurile
ne dăm întâlnire
mereu
în aceleași degete de ceară:
aproape ajungem
clipa cu minuni
în sărutul feroce
al cuvintelor
ce țin în ele foc și pară...

Le azvârlesc
într-un vârtej de sensuri
ca pe niște câini credincioși
la vânătoare de vulpi...
Eu sclipesc a stăpân perfect
printre mici iluzii
ce țin de foamea
infinitului...

Așa
te ating oniric în fiecare seară
și te aștept...

Măsurând eterul
cu vânătoarea iubirii
ce mistuie
puterea universală
de a simți
cuvintele tale
pe sunetele mele,
în suflul meu...

Dincolo de vis.