agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-09-07 | |
Nu sunt rea, nici asasină,
Da muriră ofticate, Un card de ”sofisticate”, Că ”înțep” cu rimă fină… ……………………………… Una care-mi e vecină, A dat ortul în piscină, Cu gândul la viața mea, Și-au scos-o printr-o canea. Schiloadă și ușurică, O pierduse nea Sulică, Da, o rătăci de mult, Că se iubea c-un incult. Alta mergând prin saloane, Mă bârfea pe la cucoane, C-aș scrie pentru actori, Satiră până în zori, Și cum Domnul mă-nzestrase Cu așa haruri frumoase? Și că-i ceva dubios, Că volume, cinci, am scos! -De unde mai stoarce banul? -De la prostul ei, sărmanul! Muncește ca un robot, Ce-aș plesni-o peste bot! Vreo patru cu false fițe, Ce-au făcut doar tocănițe, Menajere la bărbați, Bețivani și depravați, Urlând, pierd și din salivă, -S-o fi crezând mare divă! -Ia pune-o la frământat, Că-i iese ”ciment plantat!” -Da, precis, că-mi spuse Nuța, Că-i muri subit și mâța, Că-i dădu ciorbă-ntr-un bol, Acrită cu amidol. Una cu o bască roasă, Voce groasă, ciolănoasă, Șopti pe un ton scârbit: -Știți că are și-un iubit? -Nu-I iubit… E o amantă! Fato, tu ești aberantă? Dacă ăla-I însurat, Are statut de amant! -Aoleu, biata nevastă! Ea îl spală ca o proastă, Îngrijește de copii, Și el crai prin bălării! -N-ați aflat? Cică venise, Și-n ușă îl fugărise, N-a știut că-I însurat… -Pe naiba! A expirat! -Ai văzut compasiune La amante? (Tensiune) -Deh, mai sunt…așa cred eu… -Să le ia un alizeu! Una se-nroși ca sfecla, De-și schimonosise mecla; Pulsu-n ropote-i goni, Și șoptind se prăvăli! -Fetelor, o lumânare… I-aș fid at o scărmănare, De era consortul meu… (Și s-a dus cu Dumnezeu!) Cică eu sunt vinovată C-a murit și-s judecată… Cine are grija mea, S-o urmeze dacă vrea! O cață înspăimântată, Făcu ochii mari, și roată A privit și a plonjat Pe spate. A leșinat! ”Gogoșica Împănată”, De la bârfe înfocată, C-un fund, ”munte la pătrat”, Roșu tot și bășicat De ședere la ocară, Icnește și greu se scoală, Cu un chip desfigurat: -Cred că locu-i necurat! Eu mă duc, e rândul mare! ”Să te duci clevetitoare! Zic în sine. (Ea-mi zâmbea!) Că semeni c-o cucumea!” ……………………………… Limitatelor, voi, tute, N-aveți viață, nici virtute… Calități de ați avea, N-ați muri de grija mea!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate