ai rămas aceeași:
fetița cu pietricele în vârful pantofilor
numai Mama nu-ți mai e pe-aproape
nici privirile îngăduitoare
nu te descalți nici acum
te apleci des mimezi
un fir de iarbă crescut la glezne
ploaia pe care pescărușii o pipăie-n ciocuri
te tot ridici ai
aceiași ochi
perechea de aripi
mâinile pianistei ocupându-se de litere
scapi mereu semne ale exclamării
puncte de....................
tot felul de hieroglife
în dimineața asta o să mergi ca și cum
cineva tot te va recunoaște
nu te ascunzi
chiar ai un fir de iarbă crescut la glezne
o ploaie prin preajmă
multe litere-pietricele...