Cine o fi inventat clepsidra și ceasul?

Cine o fi inventat clepsidra și ceasul,
Oare nu-i era de ajuns soarele, umbra și pasul?
Cum să măsori o trecere care stă mereu
Împietrită pe brațul fotoliului unui zeu?
Să fie aceasta pedeapsă, o tortură
Pentru năroziile pe care le scoatem pe gură?
Eu, ca toată prostimea din turmă,
Sunt menit să nu rănesc nici o urmă,
Să cobor strivindu-mă pic cu pic, pas cu pas,
Spre capătul lumii rămasă-n impas,
Nici nu știm dacă suntem nisip, ceară sau miere
Sau poate vom afla în secret după prima-nviere?


Cine o fi inventat ceasul sau clepsidra?
Le-o fi făcut în timp ce-l devora hidra
Și ca bun rămas, ca blestem a lăsat ceasul
Înainte de a-și opri inima și pasul
Să tot măsurăm ce nu ne ajută
O fi nefericită că nu are ceas mama ciută,
O fi lupul, cocorul sau șobolanul
Îngropat în tristeți cu toptanul?
Ei măsoară totul în unități mari de viață
Pe când noi ticăim tot mereu ca o rață.
L-aș blestema pe cel care a vrut să măsoare
Timpul, când deja avea o lună și-un soare...
Dar știu precis că blestemul se-alege
Așa că voi abroga orice blestem , orice lege
Să-l las pe nefericit să tot numere
Timpul care i se lipește temeinic de umere.