agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 791 .



Astă noapte pe viscoală
poezie [ Pamflet ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Aurora.Luchian ]

2017-01-15  |     | 



Astă noapte pe viscoală, intru-n casă ca pisica,
Nu pe ușă, ci pe geam, ca să creadă Aurica
Că este Adam, cotoiul, ce se află în călduri,
Și s-a reîntors... Afară l-ai lăsa, da nu te-nduri!

Mă agăț neînfricatul, de mânerul plin de gheață,
Apoi patinez pe ziduri ca-ntr-o horă săltăreață.
Geamul, scârț… Împelițata, ruginita balama,
Neschimbată de un secol, mă băgă în dandana.

Aurica, ce aude și o râmă cum forează,
Se ridică într-un cot, apoi înspre geam migrează,
Ca o umbră matahală, că e lungă cât un post,
Și n-avuși baremi o clipă să îmi caut adăpost.

-Aoleu! urlu prin beznă că-și fixase manichiura
Într-un ochi boldit de spaimă, și îmi scrijeli și gura.
Am orbit că văd doar pâclă! și-mi frec ochiul susținut,
Aurica-mi trage una: -Iarăși vii de la băut?”

Nu știu cum mă dibuise pe așa întunecime,
Că nu m-a ratat prin beznă nici jumate de zecime!
Mă bâlbâi și îmi dreg glasul căutând să-i dau răspuns,
O minciună gogonată, însă nu a corespuns.

-Ho! muiere zăpăcită, ai coșmaruri va să zică…
Ce tot sari ca apucata, ca pișcată de urzică?
Eu m-am dus după Adam c-a plecat tiptil, aseară,
Și e-un viscol infernal…Îl iubesc! Ce, vrei să moară?

-Ha! Ha! râde și aprinde trei neoane și-o veioză.
Eu în colțul de odaie, sucit ca la scolioză,
Văd pe umărul consoartei corcitura de Adam,
Și mă zăpăcesc ca dracu*, nicio scuză nu mai am!

-Mă Minciună Scofâlcită! mă ia tuta la ocară,
Și urlă de șapte moațe i-au cedat și lunecară.
Dintre tine și Adam, cel ce șade pe borduri
Așteptând mâțe hoinare, tu ești! Tot tu și-n călduri!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!