și nu vă plictisiți
de atâtea lucruri interesante?
întreba el scoțându-și pălăria în semn de salut

(respectuoasă plictiseală printre
informații absente)

nu mă plictisesc decât atât cât mai caut
o răsucire de gleznă spre stânga

caut iubire, domnule clovn. te-am recunoscut
ochii tăi nu mă pot păcăli

învârte câteva inele în jurul meu și
ajută-mi inima să cânte
de azi suntem iar împreună și din toate încercările
numai una nu o pot trece. o cunoști
nu mai repet lovitura de călcâi în pământ
pentru că azi...

...e ziua pământului,
spune domnul clovn
n-o mai repeta
calcă ușor ca pe apă

apoi îmi dă ghes inimii să scriu
scrie și taci taci și cântă acolo
mai vin vin...

el a sărit în liliacul înflorit
lăcrămioarele și ele înflorite puțin speriate de frig
deschid câteva corole fragile și mă întreabă:

el a fost?
da, el a fost
dar primăvara?
când revine îl întreb

clopote se aud la biserica de la intersecție

dimineață am intrat. eram singură
mi-am așternut sufletul sub cupola mare
am resimțit roua rugăciunii
umplându-mi inima de lumină

lăcrămioarele mai deschid câteva corole
e soare, Anna! e soare Anna! e...

mâine este Sfântul Gheorghe
e firesc să fie zile strălucitoare

tată, tată, pe unde mai călătorești?

Anne Marie Bejliu, 22 aprilie 2017