ochii tăi taie privirea-mi, ascunsă acolo
ca într-un altar de jucărie
copiii de mâine se vor scălda acolo
acolo e o baltă cu lacrimi, spânzurată de cer

la furat de ghiocei, copiii de mâine vor învia pe creangă
apoi copilăriile lor se vor vărsa în amintiri
în sensul că vor mai adăuga un ieri
pe firul subțire de viață

îmbătrâneam un gând spre tine
să-ți dea albe straie de înțelepciune
priveam un fir de fum ridicându-se spre slavă
din țigara ta, ațipită pe buze

copiii de mâine, înfiați de fiire
vor șterge praful de fum așternut
pe nicotina cuvintelor noastre,
vor respira prin plămânii noștri părăsiți poezia