off în sfârșit de când aștept și tot aștept clipa asta
de rusalii sfântul duh s-a pogorât și asupra mea
mi-a vorbit în șoaptă cam peltic despre cine sunt

să nu ucid fiara trimisă pe pământ prin mine
că doar sunt fiul tău lucifer deopotrivă șarpe și cain
spre a face ravagii printre muritorii de rând
cei ieșiți din rând oricum sunt puși la adăpost
proștii n-au a se teme decât de ei
pentru că sinuciderea mi-era interzisă
am ales să o dresez (fiara) cu biciul înțelepciunii
noaptea îi citesc la căpătâi aberațiile lumii bune
pitagora socrate cantemir eliade cioran noica
ca să amintesc doar pe câțiva dintre ai noștri
iar ziua îi dăruiesc câte o ciosvârtă din mine
habar nu are că sângele e ciorbă otrăvită cu păcate
lacomă mușcă și mușcă devenind mai înțeleaptă
eu liber în sfârșit voi fi când s-a autodevorat