Semne de punctuație,

Ascunse bine într-o carte
Se întrebau în sinea lor
Prin ce miracole deșarte
Se pot opune verbelor?

Să fiu un punct sau poate linie,
Tot parcă ar fi un pic mai bine
Decât un semn de întrebare,
Sau chiar mai rău, o exclamare.

O frază ruptă din context
O proză nedeterminată
O foaie albă asteptând un text
O amintire încă neuitatâ.

Sunt tot atătea năzuințe
A unor semne de punctuație,
Nemulțumite-n sinea lor
De sensul cărții și al lor.

AZA