de tine noaptea târziu
mă leg cu cearceafuri
cioplite din lună
în lună tremurul minții
mi-a lăsat în insolvență virală
inima în locul ei
un copac înflorit mi-a crescut
mult îți mai place
să îl urci
să-l cobori
să te joci în el
de-a nemuritorii
dar mai ales
cum te privesc eu
din josul meu
în susul tău
voi tăcea
oricâte nemuriri e nevoie
de un singur sărut
și totul poate renaște în mine
poți trăi încă fericită
imaginează-ți că am fost exilați
nu te opri mai încet
dă universul
și sparge clepsidra
de tâmpla mea
dumnezeu
și-a legat un psalm roșu
cu tine sunt legat
împletire albă albă