La vârsta a treia
Când trec frumoasele femei
Pe sub coroanele de tei,
Moșnegi ce stau pe bănci, pe-alei,
Suspină-n sine: „Alelei...!”


Pățanie
Prin parc, sub teii ce adastă,
Cu-o mândră mă plimbam pe-alei;
Dar ne-a văzut a mea nevastă
Și de atuncea,.... alelei!


Ce-a fost și ce e
Când Creangă scotocea-n livezi
Să prindă pupăza din tei,
Nu bănuia că azi, pe-alei,
Ce de mai pupeze-o să vezi!


Bogăție
Când bate vântul spre adâncul zării,
Ieșenii-s bucuroși, știind acum
Că-am reechilibra bugetul țării
Doar exportând al teilor parfum.