corăbii de gânduri străbat vaste oceane
în portul cu poeme am poposit și eu
fantezii febrile fac scufundări în mărgeane
icoane de lumină mă ghidează la greu.

știu că rugăciunile vindecă pământul
când Dumnezeu ascultă dorințele noastre
gânduri evlavioase primenesc cuvântul
să zboare prin ceruri ca păsări măiastre.

largi voaluri de lumină suflete înveșmântă
nimeni să nu se simtă golaș și stingher
spiritul meu în cer și noaptea se avântă
în murmurul stelei tristețile pier.

lupt cu bătrânețea nu mă las înfrântă
nu vreau să ruginească speranța de fier.